Femeia din oglindă


Femeia din oglindă


Sunt zile în care femeia din oglindă pare să-mi fie o străină.
O privesc şi ea, la rândul ei, mă priveşte din oglindă.
Îi înfrunt privirea şi o întreb cine eşti tu, străino?! Ce cauţi aici, în faţa ea?! Treci, dă-te la o parte!Vreau să mă aranjez, pentru a mă simţi bine cu mine.
Ea mă priveşte cu un zâmbet ce-mi pare a fi mai mult un rictus.Nu-mi vorbeşte.Niciodată nu-mi vorbeşte.

Doar mă priveşte şi uneori privirea ei mă străpunge, pătrunde în interiorul fiinţei mele, aleargă ca o zănatică prin cotloanele minţii mele.
Ici pare să se amuze de un gând, dincolo pare să desconsidere un altul, pentru ca în final, când oboseşte, să revină liniştită, pentru a-şi relua locul în oglindă.
Deşi nu-mi vorbeşte aceste sporadice vizite, prin cotloanele minţii mele, au darul de a mă trezi, de a mă face să-mi reneg unele precepte, să adopt altele noi.

Această primenire a gândirii mele are efect benefic în cotidian.
Ultima dată când am întalnit-o, pe străina din oglindă, a fost cu ceva vreme în urmă.
Am privit-o, m-a privit, şi dintr-o dată am simţit-o cum alergă prin mintea mea, prin gândurile mele.
Am văzut-o amuzându-se la gândul că viaţa mea pare a fi sfârşită.
Iniţial am vrut să-i spun că ea poate să-şi permită să zâmbească, pentru că nu are vârstă.

Pare a fi mereu tânără, lipsită de griji, prejudecăţi, suferinţă.
Însă m-am oprit, ştiind că nu-mi va răspunde.
Tot eu mi-am răspuns.

Zâmbetul ei m-a făcut să-mi dau seama că nimeni nu este vinovat pentru supliciul la care mă supun.
Nimeni nu poate fi acuzat pentru că mă complac într-un simulacru de viaţă.
Doar eu pot decide asupra viitorului meu, asupra drumului pe care-l voi urma!
Nu are importanţă ce spun unii sau alţii despre mine, despre viaţa mea, despre vârstă.
Important este să mă regăsesc pe mine, femeia care dincolo de precepte, de prejudecăţi şi fason, este om!


Rita Drumeş
Constanţa - 6 iulie 2010

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

AdNow

loading...