Sa-mi vand amintirile



Să-mi vând amintirile
by Rita Drumeş


Astăzi vroiam să-mi vând amintirile!
Dar cine ar fi avut nevoie de un şal
ţesut din dorinţe demult stinse sau de
un buchet din iluzii legate cu voal?!

Cine să-şi fi dorit o filă din cartea vieţii,
un mănunchi de suspine prinse cu ace,
ploi de lacrimi adunate în recipiente
din sticlă, fără fund şi fără capace?!

Cine să vrea flori de “nu mă uita”, ascunse
în scrinul din sufletul meu, de mult timp?!
Sau rochia albă, tivită cu vise neîmplinite,
peste care a căzut anotimp după anotimp.

Cui i-ar fi trebuit pălăria albastră de fetru,
garnisită cu dantelă din valuri de mare,
în care s-au adunat mereu, an după an,
durerea, regretele şi renunţările amare?!

Cine să-şi dorească astfel de amintiri,
care sunt uneori hrană pentru prezent,
alteori un supliciu, de cele mai multe ori
sunt temeri pentru un viitor inexistent?!

Într-un final, după lungi ezitări, am decis
să le păstrez; le-am aşezat în scrinul din suflet,     
alături de florile albastre şi am aruncat cheia
în mare, simţeam nevoia unui răsuflet.


Rita Drumeş
Constanţa  - 16 mai 2013




CONVERSATION

2 comentarii:

AdNow

loading...