Adă-mi de Leonid Iacob
Astazi va prezint un poet contemporan, drag sufletului meu, pe care sper sa-l indragiti!
adă-mi
Adă-mi gând şi lumină cu tine
vise izvorând
din cântări mai senine,
floarea din suflet cu ochii de stele
ca să-mi mângâie
plânsul din genele mele.
Adă-mi cu tine
dorul crescut spre lumină
rugul aprins
trimite-l spre mine să vină
şi-n zarea de-azur
vom fi păsări cu inimi curate.
Trimite-mi un gând
sufletul tău nu-i de mine departe.
Îl voi lua
să-l păstrez mereu pentru mine
Astăzi ţi-am spus:
dorul meu bate-n poartă la tine.
Primeşte-l aşa,
cum l-ai primit şi-altădată,
Veghe să-ţi stea
cu iubirea-i curată.
Leonid IACOB
3 comentarii
Mulţumesc, Rita Drumeş, pentru onoarea ce mi-o faci, publicându-mă pe blogul tău. Zile senine-ţi dores să ai.
RăspundețiȘtergereCu mult drag Leonid Iacob! Este o placere si o onoare sa pot gazdui poemele tale, atat de dragi sufletului meu :))
RăspundețiȘtergereFoarte frumoase versuri!Fiecare are cate un dor.
RăspundețiȘtergereScrie un comentariu!