I-a pus-o colegei de birou, dar nu el este vinovat - NonConformista
HELLO

I-a pus-o colegei de birou, dar nu el este vinovat

Sfârșit de toamnă cu zile capricioase, care aduc nori pe cer pentru a acoperi Soarele. Care aduc rafale puternice de vânt ce scot copacii din rădăcină sau smulg balcoane peste care timpul și-a așezat patina sa. Care aduc zile în care cerul cerne peste oameni lacrimi curate pentru a-i purifica de răutate, de ipocrizie, de lașitate… Da, de lașitate! Cum altfel să numești un act de trădare pe care trădătorul nu și-l asumă? Lașitate. Nu? Să descoperi că ai fost înșelată este dureros, dar să vezi că trădătorul este o persoană în care ai avut încredere oarbă și după trădare îți spune că nu-i vina lui, ci doar a conjuncturii…

   Nu-i vina lui că la petrecerea de sfârșit de an(pe care o organizează an de an cei de la multinaționala în care lucrează de ani buni) i-a pus-o colegei nou venită. Îți spune că trebuie să ai încredere în el, pentru că ea a fost cea care l-a sedus. Ea este singura vinovată. Ea cu ținutele ei provocatoare. Ea care de fiecare dată când se apleca peste biroul lui, pentru a-i evidenția ceva în materialul la care lucrase, îi spărgea retina cu sânii ei. Țâțele ei perfect sferice(ca merele date în pârg), care-l rugau de fiecare dată să fie salvate din tortura sutienului roșu, dantelat. Ce vină are el că tu ai slăbit și ale tale s-au fleșcăit? Nu ți-a cerut niciodată să slăbești, să nu mai ai aproape buci în pantaloni. 


Poate fi el vinovat că atunci când colega cea nouă pleacă de lângă biroul lui, curul ei perfect bombat îi strigă: “dă-mi-o, nu fi fraier”? Este el vinovat că înainte de a ieși din birou de fiecare dată ea se întoarce și-i aruncă zâmbetul ală provocator, cu buzele alea roșii, cărnoase, care îi spun: “dă-mi-o, să-ți arăt cum ling eu înghețata!”? Și apoi, nu ai de ce să fii supărată pe el. El te iubește doar pe tine. Faptul că i-a servit lui aia tot tacâmul nu are nimic de-a face cu inima lui. Totul s-a rezumat la o simplă partidă de sex sălbatic. Sex așa cum tu nu ai acceptat niciodată să faci, că ești prea pudică. Iar când nu ești așa, îți amintești de sfaturile maică-tii, care mereu îți spune că o Doamnă rămâne  doamnă și la orizontală. 

   Îl privești și te întrebi dacă tu ești nebunul din tabloul perfect creionat de cel pentru care ai renunțat la colegul care te curtează de mai bine de doi ani. Te întrebi dacă ești normală din moment ce i-ai cerut chiar în urmă cu câteva zile să nu-ți mai reîmprospăteze săptămânal florile din vaza de pe birou și să nu-ți mai lase în fiecare dimineață paharul cu cafea, pe care-l ia de la automatul de peste drum de biroul vostru. Îți privești consortul și realizezi că nici după ani buni de căsnicie nu-și amintește că-ți place cafeaua cu lapte, îndulcită doar cu un pliculeț de zahăr. Însă colegul de birou știe asta și nu doar asta. Știe că nu-ți place să mănânci preparate gătite la fast-food, dar te dai în vânt după croissant cu vanilie. De aceea îți lăsa zilnic unul lângă paharul cu cafea. Știe că îți plac la nebunie BZN. De aceea, cu ocazia venirii lor la București, ți-a oferit două bilete la concertul lor. Ți-a oferit două pentru că știe că nu ieși fără soțul tău. Știe că îți plac bărbații stilați, cu manichiura întreținută, parfumați discret, bine aranjați… De aceea, este mereu pus la patru ace. Dar tu nu ai vrut să remarci toate astea.

   Acum realizezi că, dacă ți-ai fi lăsat inima stăpână peste rațiune, ai fi putut să spui și tu la o adică că nu ești vinovată pentru că i-ai pus-o colegului. Nu? Și el ți-ar fi putut sparge retina cu torsul său bine lucrat la sală, cu bucile care țipau prin jeanșii bine întinși peste ele… Dar tu ți-ai înăbușit astfel de instincte primare. Tu ai crezut că mariajul tău este un edificiu care nu trebuie surpat din interior și ți-ai baricadat inima pentru ca nici din exterior să nu poată fi posibil așa ceva. Și acum?

  Acum ce se va întâmpla cu sentimentele pe care le-ai nutrit pentru omul pe care l-ai creditat necondiționat cu încrederea și iubirea ta? Merită să-i mai acorzi o șansă, având în vedere că nu doar despre trădare este vorba, ci și despre lașitate? Ce vei decide?





heloo

CONVERSATION