Imaginația nu costă

Aud tot mai des în jurul meu: ”Criza asta prelungită ne-a omorât, nu mai avem bani nici să ieșim măcar la un cola”; “De când cu criza asta nu mai ieșim deloc în lume, de unde bani?  Nu avem nici măcar de o cafea“;” Cum să mai fii fericit, dacă nu mai ieși și tu în lume, să bei o cafea, să privești marea, să...”. De parcă criza i-ar opri să aibă imaginație, să accepte că te poți simți bine cu mai puțin, că nu-i musai să intri în restaurantele de la malul mării pentru a privi marea. Când le spun că eu ies cel puțin o dată pe săptămână în lume, la o cafea sau un ceai rece, mă privesc cu invidie. Dar pentru că de felul meu sunt un om milos, le explic cum stau lucrurile în realitate.

Ori de câte ori am ocazia îmi iau jumătatea, ne suim în mașină, ne oprim la dozatorul cu cafea pentru a ne procura lichidul cafeniu, mai luăm și o sticlă cu ceai de piersici și ne oprim direct pe faleză la Cazinou sau în Portul Tomis. Dacă e frumos stăm pe bancă, dacă nu, rămânem în mașină.



Ascultăm muzică, ne delectăm papilele gustative cu licoarea fierbinte sau cu cea rece, iar pe cele intelectuale(căci am ajuns noi la concluzia că și intelectul trebuie să aibă papilele lui) cu subiecte dintre cele mai variate. Așa se face că în astfel de momente în care am creat punți de comunicare între noi ne-am simțit cel mai aproape unul de altul, cei mai fericiți sau chiar am luat cele mai importante decizii din viața noastră, să ne îmbunătățim confortul, să ne schimbăm autoturismul, să plecăm în vacanță… 

Așadar, nu trebuie prea mult pentru a te simți împlinit sufleteștește, căci până la urmă fericirea este acea stare de bine emoțional pe care o trăiești în momentele în care ești împăcat cu tine, cu viața ta, cu restul omenirii. Poți merge în orice parte a lumii, să ai parte de cea mai bună ceașcă cu cafea de pe planetă, să te afli în compania celor mai renumite persoane din lume, dacă l-ai luat cu tine pe cel veșnic posomorât din interiorul tău, nimic din tot ce vei vedea, vei auzi, vei savura sau vei trăi nu te va putea mulțumi.

Rita Drumeș



CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

AdNow

loading...

Pin